Filoxera (Partea 1): Stapana subsolului

In lumea senina a podgoriilor, un invadator insidios a facut ravagii in tacere, lasand vinificatorii derutati si podgoriile distruse. Faceti cunostinta cu “Daktulosphaira vitifoliae”, cunoscuta in mod obisnuit sub numele de Filoxera, o insecta al carei impact asupra viticulturii s-a dovedit a fi devastator. In timp ce originile filoxerei provin din America de Nord, efectele sale au fost globale, inclusiv podgoriile Romaniei cazand prada fortei sale distructive la sfarsitul secolului al XIX-lea. Acest oaspete nepoftit a infiltrat insele radacinile care au sustinut traditia vinificatiei romanesti, remodeland peisajul si lasand o amprenta de nesters in istoria viticola a tarii.

Origini si introducere:

Originile filoxerei provin din estul Statelor Unite, unde vita de vie nativ americana evoluase impreuna cu insecta, dezvoltand un grad de rezistenta. Dar -odata cu aparitia globalizarii- aceste insecte s-au indreptat spre Europa, ajungand aici prin vita de vie americana importata. Initial, vita-de-vie europeana era prost echipata pentru a se apara impotriva acestui invadator strain, ceea ce a dus la devastarea podgoriilor.

Actiunea filoxerei:

Micuta filoxera, similara ca marime cu un fir de nisip, porneste intr-un asalt sustinut sub pamant. Vizeaza sistemele delicate de radacina ale vitei de vie, injectandu-le cu saliva toxica in timp ce extrage nutrientii ce ii sunt necesari ca sa prospere. Rezultatul este o perturbare a sistemului radicular al vitei de vie, impiedicand corecta absorbtie a apei si a nutrientilor. Acest lucru slabeste treptat planta, facand-o susceptibila la infectii secundare si ducand in cele din urma la ofilirea si moartea vitei de vie.

Impactul:

Focarul de filoxera care a afectat Europa la jumatatea si finalul sec. al XIX-lea a transmis unde de soc in lumea vinului. Numai in Franta, podgoriile vechi de sute de ani au fost reduse la peisaje sterpe. Inima regiunilor de vinificatie renumite precum Bordeaux si Burgundia a simtit greutatea acestei crize. Intregi mijloace de trai construite in jurul cultivarii si productiei de vin au fost aduse la pragul colapsului. Primele mentiuni despre filoxera in Franta au fost in jurul anilor 1860, in special in Valea Ronului, cu extindere rapida inspre Bordeaux, Burgundia si Champagne. Se considera ca in Europa Filoxera a distrus peste 90% din vii.

Lumea Noua (Africa de Sud, Australia, Noua Zeelanda) nu a fost nici ea imuna la Filoxera. Totusi, datorita izolarii geografice si a regulilor stricte de carantina, precum si a unor masuri preventive luate de viticultorii de aici dupa distrugerile din Europa, aceste regiuni au suferit un impact mai redus si intarziat, Filoxera patrunzand in aceste zone la finalul sec. al XIX-lea si inceputul sec. XX.

Din pacate, focarele de Filoxera au condus la pierderea multor soiuri de struguri vechi, mai sensibili. Urmeaza partea a doua, ramaneti aproape!